BROOKS

Cu brațele încrucișate, sprijinit cu spatele de perete, aștept.

Ticălosul nu se grăbește deloc. Fiecare secundă care se scurge îmi zgârie nervii, întinzându-i și mai tare. Când ușa apartamentului scârțâie în cele din urmă, Cade iese împleticindu-se de parcă ar trebui să ajungă undeva urgent — cu genți de voiaj atârnate pe fiecare umăr, cu capul plecat, evitând lumea.

Nu mă vede imediat. Se