VESPERA

Trecuseră două zile în tren, iar eu puteam să văd că Hanzo era neliniștit. Trebuia să fie un calvar pentru un lup ca el să fie nevoit să stea locului mai mult de câteva ore. Mi-l puteam închipui drept genul de persoană căreia îi plăcea mereu să aibă o ocupație. Presupuneam asta din felul în care bătea nerăbdător din picior. Încontinuu!

Eu, pe de altă parte, adoram la nebunie chestia asta.