Perspectiva Roxannei

Așezasem mâncarea și cafeaua pe pământ, lăsând capacul pe pahar ca să nu se răcească.

Rocco lipsea de mai mult timp decât mă așteptasem. Cafeaua aia parcă mă striga pe nume, așa că am luat paharul, am apăsat pe clapeta aceea mică, pe care o au unele pahare de cafea, și abia luasem o înghițitură, când trei bărbați masivi și neîngrijiți s-au oprit în fața mea, cu picioarele depă