Trecuse o lună de la discursul Vesperei. Viața din Luna Sângerie se așezase într-un ritm pașnic, mai liniștit decât fusese de multă vreme. Și totuși, sub suprafața acelei aparente seninătăți, stăruia o tensiune subtilă — o neliniște trecătoare pe care majoritatea alegeau să o ignore.

Cu excepția Vesperei.

Luna își asumase pe deplin rolul, cufundându-se în treburile haitei cu aceeași dedicare ca a