Hazel

„Neatza, Hazel”, îmi șoptește la ureche în timp ce se așază lângă mine. Dau din cap că nu când brioșa își face apariția pe banca mea.

„Îți faci griji că am ratat micul dejun?”, îl tachinez. Frații lui nu au sosit încă, dar eu eram deja super devreme.

„Da. Ai spus că ai adormit. Erai obosită sau ceva de genul ăsta?”, spune el încet, în timp ce un rânjet începe să i se așterne pe chip.

„Sau ce