Se oprește, privirea lui țintind-o brusc pe a mea, dornic să ne întâlnim ochii, dar eu nu-i răspund privirii chemătoare, ci mă uit în altă parte, spre terasa deschisă. „Poveștile pe care le-ai auzit după ce m-ai abandonat în haita mea când aveam optsprezece ani nu sunt adevărate. Asta este tot ce trebuie să știi.”

„Nu te-am părăsit. Te protejam, Drahá.”

„Oricum i-ai spune. Ai fost mereu un mascul