„Calmează-te, surioară. Am fost la ocean. Declan m-a găsit, de fapt. Am rămas la el azi-noapte și am luat micul dejun cu el și cu familia lui în dimineața asta”, am spus îmbrățișând-o.

„Ai rămas la el azi-noapte?” A ridicat o sprânceană spre mine și pe buze i-a apărut un zâmbet reținut.

„Nu în sensul ăla. Mi-a văzut fața și apoi m-a dus în camera lui de hotel ca să-mi îngrijească vânătăile