Îmi trag fermoarul și mă întorc spre ușă. Îi văd reflexia într-una dintre numeroasele oglinzi cu ramă neagră din birou. Se uită la spatele meu, așteptând ceva. Un semn de speranță. Ceva de care să se agațe.

Dar nu am nimic să-i ofer acum. Așa că, în loc să mă prefac, pur și simplu plec și o las singură în biroul meu gol.

Chiar și când eram adânc în ea, am știut că fututul ei a fost o greșeală. Tot