Un bărbat mai răbdător ar fi așteptat probabil câteva minute înainte să se scuze și el, dar eu sunt tare ca piatra și la capătul răbdării. Sunt acut conștient de ochii lui Vivian ațintiți pe spatele meu în timp ce o urmez pe Nora afară din Sala Onix, dar în acest moment, mă doare-n cot.

M-am săturat să mă prefac că e altceva decât a mea.

Holul din afara sălii de bal este gol, cu excepția Norei. Se