Perspectiva lui Alaric

— Îmi place când îmi spui așa, adaugă el, jucându-se cu degetele.

Fac o grimasă, puțin confuz.

— Așa? Cum?

— Campionule...

— Oh... murmur eu realizând, privind înainte în timp ce degetele mele continuă să-i maseze picioarele.

Vocea lui Sebastian rupe din nou tăcerea.

— Data trecută mi-ai spus că fiul tău a murit când era mic, dar nu ai explicat niciodată cauza. Am presupus