Staccato-ul ascuțit al tocurilor Genevievei răsuna ca niște focuri de armă în liniștea holului slab iluminat. Aerul era dens, opresiv, ca și cum umbrele însăși complotau pentru a-i ascunde secretele. Încheieturile mâinilor i se albiră în timp ce își strângea geanta, iar maxilarul îi era atât de încordat încât o durea. Când ajunse la biroul lui Kael, nu ezită. Ușa grea din stejar gemu în semn de pr