Tocurile Lyrei răsunau pe pavaj, într-un ritm sincronizat cu bătăile din capul ei. Luminile stradale aruncau umbre lungi în timp ce mergea, fiecare dintre ele întinzându-se ca un spectru al gândurilor ei tot mai întunecate. Strângea geanta de pe umăr, greutatea deciziei sale apăsându-i pe piept.

„Asta trebuie să se termine,” și-a șoptit ea, respirația fiindu-i vizibilă în aerul rece al nopții. „În