Sophie echilibra o tavă plină cu cești de cafea, croindu-și calea cu dibăcie prin cafeneaua plină. Locul zumzăia de lume, iar Sophie abia dacă avusese un moment de răgaz, cu atât mai puțin timp să se gândească la bărbatul acela ciudat și timid care zăbovise la cafenea în fiecare dimineață în ultima săptămână. Stătea mereu la masa din colț de lângă fereastră, aruncând priviri spre ea când credea că