Valerie pov

În timp ce mergeam pe cărarea prin pădure, mi-am încolăcit brațele în jurul meu. Pașii îmi erau lenți și greoi, nu din cauza frigului, ci din cauza felului în care tremuram. Imaginea corpului lipsit de viață al Lydiei continua să-mi apară în fața ochilor și, oricât de mult încercam, nu o puteam alunga.

În acest punct, știam că nu mă simțeam neapărat vinovată pentru ceea ce se întâmplas