Era amiază când m-am trezit în sfârșit din somn și, la fel ca dimineața, am rămas întinsă în pat, cu fața spre fereastră, privind fix în gol, deoarece nu aveam nimic de făcut și îmi era teamă să părăsesc camera, nevrând să mă intersectez cu Deacon. Nu că l-ar fi putut opri ceva dacă ar fi decis să intre în cameră.

Scoatând un suspin, mi-am cuprins abdomenul când a chiorăit, avertizându-mă că nu mâ