VIVI

— Ce? am rostit eu, confuză. Asigurându-mă că auzisem corect.

„Te rog, spune-mi că e o farsă”, am mormăit în sine mea în timp ce îl priveam cu ochii măriți, buzele întredeschise, complet derutată de cuvintele lui.

— Vivi... s-a bîlbîit Nathaniel din cauza nervozității. Era prima dată când îl vedeam atât de emoționat, ceea ce făcea întreaga situație de zece ori mai rea.

— Asta... eu... hm? Era