Stasia

Cuvintele i-au părăsit buzele fără ezitare și, chiar dacă le auzisem clar, tot aveam nevoie de un fel de clarificare. Eram doar noi doi în această încăpere, era imposibil ca oricine altcineva să ne audă conversația, dar obrajii mi s-au încins aproape instantaneu și am început să mă uit în jur, probabil căutând o scăpare.

Amândoi ochii săi încă mă priveau de sus, în timp ce eu începeam să si