Elena

Mintea îmi rătăcea în timp ce îmi puneam mâna pe stomac, simțindu-l gol. Trecuse o săptămână de când îl născusem pe frumosul meu îngeraș — era micuț, și totuși era perfect. Prea perfect.

Medicii au considerat cazul meu drept o naștere a unui făt mort tardiv, deoarece eram în douăzeci și opt de săptămâni. Nașterea unui copil mort nu era ceva obișnuit, dar se putea întâmpla; pur și simplu nu m