Eram pe culmile fericirii după ce fusesem acceptată. Mă simțeam minunat în propria piele și în armonie cu universul. În sfârșit îmi atinsesem obiectivele. Puteam să-mi păstrez și bebelușul, și educația.

Lumea începea, în sfârșit, să aibă sens din nou.

Doar că acum, disparițiile lui Killian erau tot mai dese.

Totul începuse destul de nevinovat: Cormac venea pe la noi, iar Killian se furișa afară. D