Mă trezesc câteva ore mai târziu, corpul încordându-mi-se când simt avionul schimbându-și poziția, înclinându-se… în jos? Cred? Respirația mi se oprește și ridic repede capul să mă uit la Finnian Sullivan, care mă privește deja de sus.

— Ușor, puștoaico, murmură el, mângâindu-mă ușor pe spate. Aterizăm, nu ne prăbușim. Nu ai de ce să te îngrijorezi.

— De unde știi diferența? șoptesc eu, fiind în c