Caleb oftă, trecându-și o mână peste față. Putea vedea că Sienna era încolțită. Defensiva ei ceda și, pentru o secundă, doar o secundă, ochii ei păreau sticloși, de parcă era gata să plângă.

Doar asta a fost de ajuns ca el să o lase mai moale. Își cunoștea sora; mai degrabă s-ar fi luptat să iasă din cameră decât să lase pe cineva să o vadă plângând.

Trebuia să se oprească.

„Așază-te”, spuse el în