Am trecut pe lângă ei, i-am ocolit și m-am îndreptat înapoi pe drumul pe care venisem, cu ei urmându-mă îndeaproape. Nu era nevoie de cuvinte; toți știam încotro ne îndreptam. Am ajuns acolo înaintea lor și am deschis poarta de securitate.

Am aprins doar becul chior de deasupra, lăsând restul încăperii în umbră. Am împins cu piciorul un scaun în mijlocul camerei și am așteptat.

L-au târât înăuntru