Cel puțin chestia aia îmi luase gândul de la mizeria din birou pentru o clipă. M-am dus să-mi caut copiii, era ziua lor până la urmă. Erau băgați până la genunchi în jucării noi și făceau destul zgomot cât să dărâme acoperișul, dar erau fericiți.

Nimic din ce se întâmpla nu i-a atins sau nu-i va atinge vreodată. „Despre asta e vorba, ei, să-i ținem în siguranță.” Lang a venit lângă mine în pragul