Ei bine, la naiba, Cill avusese din nou dreptate până la urmă; urăsc când se întâmplă asta. El nu se mulțumește doar să spună „ți-am zis eu” ca noi, muritorii de rând. O, nu, la el e ca și cum ai fi pus în fața unui pluton de execuție și ai juca „douăzeci de întrebări” în același timp.

Și nici nu îndrăznesc să-mi dau ochii peste cap, altfel va fi vai de mine. Slavă Domnului pentru petrecerea aceea