La sosire, realizez că nu mai este nimeni prin preajmă. El îmi ia mâna în a sa în timp ce mergem de la parcare spre intrarea pe plajă. Suspin ușurată când observ o potecă de lemn, știind că nu va trebui să mă chinui mergând cu ghipsul.

— De ce nu este nimeni prin preajmă? îl întreb pe Silas în timp ce privesc din nou în jurul meu.

— Pentru că am rezervat tot locul pentru noi, spune el cu sfială. „