„Ăăă, da. Am fost... suntem... colegi de clasă. Suntem colegi. E președintele clasei mele.” Tresar la greșeala mea absolut prostească. Toată lumea din cameră o observă. Mă uit la Evan, el își păstrează chipul impasibil și intransigent, iar eu mă simt ca o idioată. De ce dracu' l-aș pomeni pe Kaelen la timpul trecut când polițiștii s-au străduit să i se adreseze mereu la prezent, de parcă ar fi doa