Perspectiva lui Callum.

Bun... Iată că se întâmplă, îl trezesc...

Înghit în sec, bizar de nervos să-l ating. Chiar știind că sunt ridicol, tot ezit să mă apropii.

Îmi dau ochii peste cap la propriile toane și mă înaintez centimetru cu centimetru. Trebuie să încetez să mai fiu ciudat. Ăsta e Rhett și, în mod realist, asta e tot ce este el.

Mergând spre patul lui, mă aplec deasupra lui și îi rostesc