Crezusem că inima îmi bătea cu repeziciune atunci când Alaric mă rugase să mergem să alergăm cu el, însă asta era puțin spus pe lângă felul în care îmi bătea inima acum, când chiar alergam. Copacii și arbuștii treceau pe lângă noi într-o fracțiune de secundă. La un moment dat, nici nu mai puteam distinge care era ce, din cauză că mergeam atât de repede. Eram îngrozită că Alaric s-ar putea împiedic