CAPITOLUL 18

PERSPECTIVA MILEI

Și-a tras tricoul peste cap, aruncându-l pe podea de parcă n-ar fi contat, iar ochii mi s-au mărit, respirația tăindu-mi-se în clipa în care i-am văzut pieptul, atât de bine definit, atât de lat, atât de ridicol de musculos încât părea că fiecare centimetru fusese sculptat special pentru mine, ca și cum ar fi fost menit să mă facă să mă simt mică și neputincioasă sub