CAPITOLUL PATRUZECI ȘI TREI

Perspectiva lui Roman

— La naiba!

Am izbit cu pumnul în peretele de faianță, atât de tare încât tipul care intra, un biet amărât care voia doar să se pișe, a sărit un pas înapoi.

— Hei, omule, ești bine?

Nici nu m-am uitat la el. Doar mi-am trecut o mână prin păr, respirând greu, apoi am lovit din nou peretele.

Rahat. Rahat. Rahat.

Ce naiba tocmai făcusem?

A plecat. A