*Elie*

N-am putut să dorm.

Căminul părea prea strâmt. Prea străin. Prea expus.

Patul mic de sub mine scârțâia de fiecare dată când mă mișcam și deja mă răsucisem în cearșafurile subțiri de mai multe ori decât puteam număra. Zhara adormise devreme — respirația ei era regulată, fața îi era liniștită în fâșia de lumină a lunii care tăia camera. Părea atât de calmă. De parcă lumea n-ar fi încercat să