Se opri din mers și privi pe fereastră, contemplând peisajul superb al Dominionului său. Era liniște și seninătate, iar pentru o clipă, uită de necazurile sale. Dar apoi mintea îi reveni la Lyra și nu putu scăpa de vinovăția și tristețea care îl mistuiau.

„Nu știu ce să fac”, mormăi el pentru sine. „Nu pot să renunț la ea, dar nici nu o pot ține închisă așa. Nu este corect față de ea.”

Continuă să