Săptămâna a trecut într-o ceață de anxietate, dar și cu momente de consolare alături de WolfDreamer. Discuțiile cu ea fuseseră colacul meu de salvare. Găseam alinare în faptul că cel puțin unei persoane nu-i păsa că în spatele poveștilor preferate se afla un om.

Fiecare conversație cu WolfDreamer mă făcea să mă simt din ce în ce mai puțin înfricoșată. Parcă frica mea era o ceapă pe care urma să o