< Varick >

Harlok nu putea fi mai previzibil de atât. Rămânea ascuns în umbră de parcă nu aș fi putut simți unde se află, dar l-am simțit. Îl vedeam clar sprijinit de o coloană la etajul al doilea, chiar lângă scările monumentale, uitându-se în jos la mine cu acei ochi de un roșu vampiric dezgustător.

Îmi condamna atitudinea, nu-i așa? De parcă mi-ar fi păsat de politețuri.

„Ai prefera să-mi aduc