Zane a împins ușa și a pășit spre noi, cu ochii lui albaștri arzând ca niște flăcări electrice.

Ne auzise.

M-am întrebat cât de multe auzise; atât s-a ales de păstrarea secretului.

— Fugi de cine? m-a întrebat el, cu fața la doar câțiva centimetri de a mea, respirația lui fierbinte mângâindu-mi chipul.

— De ce nu încerci să ghicești? l-am întrebat eu sfidătoare.

Auzise ce spusesem, așa că nu era a