REID

„Am crezut că zbori înapoi mâine.”

„Am ajuns mai devreme,” spun eu, cu vocea mai scăzută acum că suntem aproape. „N-am vrut să mai aștept încă o zi ca să te văd.”

Ochii ei se ridică spre ai mei. Obrajii i se îmbujorează, dar nu privește în altă parte. Nu încă.

Apoi — desigur — Garry decide să vorbească. „Uau. Sunt și eu aici, apropo. În caz că interesează pe cineva.”

Oftez, fără măcar să mă î