ADELINE

Nu știu cum să explic sentimentul din pieptul meu. Nici măcar nu știu de ce nu-l pot explica. Așa că nu încerc. Doar îmi beau sucul și mă prefac foarte, foarte interesată de aromă.

Reid mă urmărește, apoi strâmbă din nas. — Jur că nu sunt vreun hărțuitor dubios, dacă la asta te gândești.

Se freacă la ceafă. — Sunt mereu caserole goale de căpșuni în frigider. Și, ăă... le mănânci cu ciocola