L-a lăsat să preia conducerea, căci faptul de a sta cuibărită în coasta lui, sub brațul său, îi dădea o stare de bine. Era în siguranță. Ceva de care amândoi aveau nevoie, un fărâmă de control în mijlocul haosului.

Pe măsură ce mergeau pe holuri, ceasul cel mare bătu ora fixă. Kaelie a încercat să numere fiecare bătaie, dar a renunțat. Soarele apusese, iar un cer întunecat se așternuse peste palat