Harper

Declan și-a aruncat cana goală pe masă și s-a lăsat din nou pe spătarul scaunului, cu capul sprijinit de perete. Arăta epuizat, dar nu era acel gen de oboseală pe care somnul o poate vindeca.

Gavin s-a ridicat, și-a întins umerii, apoi a verificat din nou zăvorul ușii, de parcă s-ar fi putut desface singur în ultimele cinci minute.

Nu se desfăcute.

S-a dus la fereastră, punându-și mâna căuș