*Kaelen*

Casa nu mai mirosea a pâclă.

Mirosea a ierburi din grădina pe care o plantase Elora, a pâine coaptă în vetrele de jos, a piatră umedă după o noapte de ploaie. Dacă închideam ochii, aproape că puteam uita că odinioară zidurile acestui Bastion Aethel tremuraseră sub strigăte, că sângele cursese prin coridoarele sale, că aproape implorasem lumea să mai rămână întreagă o ultimă dată.

Acum rez