Slo

Aerul dimineții era dens de anticipare, genul acela care se lipește de piele și șoptește despre furtuni iminente. Stăteam la marginea taberei, cu ochii fixați pe orizont, unde prima lumină a zorilor picta cerul în nuanțe de purpuriu și auriu. Iscoadele se întorseseră cu chipuri sumbre și vești și mai sumbre: Santinelele Portalului erau la o zi distanță, iar numărul lor era dublu față de cât an