Am mers cu mașina lui Dravon cam o oră. Am tăcut tot timpul, rememorând constant ultima imagine a Bastionului și a celor pe care îi lăsasem în urmă. Speram să mă ierte pentru că plecasem fără să-mi iau rămas-bun și că îmi vor respecta decizia. Dravon a continuat să-mi arunce priviri scurte, verificând dacă eram bine, dar nu m-a forțat să fiu mai sociabilă. Am încercat să-i zâmbesc de câteva ori, m