LUCAN.

„Lucan... răspunde-mi.” Luciana fusese mereu curajoasă, dar demonița din fața mea arăta ca o pisică speriată — udă de ploaie și fără niciun loc unde să se ducă.

Nu m-am putut abține să nu-i arunc un rânjet malefic. Îmi făcea plăcere să știu că până și cea mai puternică se temea de mine. Anticipam că va arunca foc sau gheață în mine, dar n-a făcut-o. În schimb, ochii i s-au umplut de lacri