KIERAN

Când am deschis ochii, am simțit că…

Nu, asta nu era important.

Important era faptul că recunoșteam camera în care mă aflam. Pereții, tavanul familiar care mă privea de sus, parfumul care mă umplea de un sentiment nostalgic.

Eram… eram acasă.

Cum era posibil? Îmi aminteam că simțisem căldura Beatricei în timp ce se agăța de mine, vocea ei dulce și suavă în timp ce îmi șoptea cuvinte la urec