Targael

Poate că „greșit” nu era cuvântul potrivit.

Nu în sensul în care aveam nevoie de operație estetică, ci că nu era real. Era mai degrabă un talmeș-balmeș de trăsături încropite laolaltă pentru a alcătui un chip. Puteam distinge părți familiare, dar întregul nu avea niciun sens.

Cu excepția opalului întunecat al ochilor mei. Inelul auriu din jurul exploziei de culori părea nepotrivit. Nou.