Bastian

Am așteptat până când ușile s-au închis și nu i-am mai putut auzi gândurile. Abia atunci am deschis ochii. Dimineața pictase cerul tărâmului într-un albastru sclipitor în spatele nuanțelor de smarald și aur, aruncând o lumină palidă peste pământ. M-am ridicat în capul oaselor, strângând din mână. Nu dormisem deloc, dar mă simțeam mai odihnit decât mă simțisem în ani de zile. M-am uitat spr