Stomacul mi se întoarce pe dos. Simt cum resturile a ceea ce mâncasem vor să iasă afară. Ar fi fost o pedeapsă pe măsura lui dacă aș fi vomitat în gura lui.

Își smulge buzele de pe ale mele când aude pași apropiindu-se de cameră. Se holbează la mine. Ochii îi sclipesc de posesivitate înainte de a se apleca să-mi șoptească la ureche:

— Ține minte asta, Lauren… vei fi întotdeauna a mea. În toate fel