Roman rămâne ascuns în timp ce ne îndreptăm spre locul de întâlnire. Mă urmărește, ascunzându-se undeva unde nu-l pot vedea, dar știu că este acolo. Este un sentiment adânc în interiorul meu, o certitudine, cultivată poate de încrederea mea în Roman. Sau poate pur și simplu simt greutatea privirii lui familiare asupra mea, cu care m-am obișnuit atât de mult.

Oricare ar fi cauza, merg spre locație