Priveam un desen cu mine însămi. Era un prim-plan al feței mele dintr-un unghi lateral, priveam în depărtare în timp ce îmi sprijineam bărbia în mână. Desenul în sine era remarcabil, iar timpul pe care trebuie să-l fi petrecut Ryker pentru a adăuga toate detaliile mă copleșea. Dar ceea ce mi-a tăiat respirația a fost folosirea pastelurilor calde pentru a-mi evidenția trăsăturile. Îmi dădea un aer