~Declan~

Un val furibund de emoții în ochii albaștri ai Elenei mi-a tăiat toată răsuflarea. Pierzându-mi echilibrul, am pășit spre locul unde stătea ea. Pașii îmi erau nesiguri. Mă privea cu atâta agonie, durere și resentiment. Îmi pătrundea până în măduva oaselor, lăsându-mă anxios și împietrit de frica reacției ei.

„Elena...” am întins mâna spre fața ei. Mi-a lovit mâna la o parte și s-a ridicat